“If voting made a difference they wouldn’t let us do it” Mark Twain
Era 7 seara. Imi las prietenii acasa si ma gandesc daca sa ma duc la hotel, fiind cam obosit, sau sa merg la vot. Nu cred ca votul meu singular ar schimba ceva, mai mult din curiozitate si pentru cei care au pus mult suflet in chestia asta.
Fusesem mai devreme, impreuna cu amica mea romanca si cu sotul ei francez, dar lungimea cozii, vreo 150 de metri si timpii de asteptare i-au descurajat. (Intreb pe cineva ce statea la intrarea in curtea ambasadei - de unde pana la intrarea in sectie mai erau vreo 10-15m- de cat timp asteapta. "Trei ore si doua ore am facut pe drum. Asta ca sa anulez votul unui cretin")
Au fost organizate 2 sectii de votare, una la ambasada si una la consulatul de langa.
Ambasada Romaniei e frumoasa, in stilul cladirilor din Paris, destul de central, pe langa Pont de l'Alma.
Ma pun la coada ce are vreo 70 de metri pana la intrarea in curte. Oamenii stau la coada destul de ordonat. Majoritate tineri. Se leaga discutii, oamenii par ca vor sa faca ceva, sa se implice intr-o schimbare. Intru in discutii cu cineva in jur de 40. Zice "Nu stiu daca are vreun rost sa stam aici (la coada), citi vor sa se intoarca in tara?!" "Suficienti. Cred ca toti viseaza sa se intoarca la un moment dat" ii zic. Imi zice ca e de 9 ani in Franta. Ajungem la discutii despre ce ar trebui sa se schimbe si ii zic parerea mea: "Justitia in primul rand trebuie sa functioneze, sa se opreasca rana. Apoi invatamantul pentru ca oamenii sa produca valoare adaugata, nu sa fie niste semi-roboti pe salariu minim"
O tanara blonda vine si anunta ca daca pana la 9 fara 10 nu ajungem sa votam, cei de afara sa intre in cladirea ambasadei pentru ca cei care sunt in interiorul sectiei, conform legii, au drept de vot.
Pe la 20:20 cam toti cei din strada intra in curtea ambasadei. O curte de 20 latime si 15 lungime. Cladirea in holul de la intrarea careia se tine votul arata bine, cu coloane in fata, curtea cu pietruita. Intrarea in cladire se face printr-o usa de sticla si gratii de fier forjat
La 20:30 un portar incearca sa inchida portile de la curtea ambasadei si un cor de huiduieli se napusteste asupra lui, cativa se reped si trag de poarta sa o tina deschisa, vociferand ca nu are dreptul sa inchida poarta sectiei pana la ora 9. Omul de la securitate abandoneaza lupta si da din umeri, poarta ramane deschisa. Ma cuprinde un fel de mandrie si parca simt ca se poate rasturna ceva.
Spiritele se calmeaza. Un domn vioi cu parul lung imparte declaratii pe propria raspundere pe care ar trebui sa le completam, dar precizeaza ca in nici un caz nu trebuie sa le semnam.
Destul de rar ies oameni din holul cladirii unde e organizata sectia, semn ca procesul de vot este foarte greoi.
Oamenii sunt calmi, suntem siguri ca o sa ajungem sa votam.
O tanara foarte sic cu un catel. Cineva de langa mine o intreaba: "L-ai adus si pe el la vot?". "Pai da, ca el o sa voteze. Vreti sa va arat un filmulet cum voteaza? Sper ca nu sunteti cu Ponta." Dupa ce interlocutorul neaga, tanara arata filmuletul pe telefon "Uita-te ce latra cand aude numele Ponta. Si stai sa vezi cum face cand o vede pe Macovei, uite cum linge ecranul laptopului."
Aflu de asemenea ca la sectia organizata la consulat sunt si mai multi votanti, coada era mult mai mare.
La ora 21 se incearca sa se inchida usile de la intrarea in cladire. dar oamenii incep sa se inghesuie pentru a intra in hol si usa ramane deschisa.Sunt cam 250-300 de oameni in holul sectiei si in curte.
La poarta ambasadei apar politisti francezi care blocheaza accesul in curtea ambasadei, dar nu sunt incidente.
Aflam ca membrii sectiei au ridicat urnele. In fata ambasadei apare grupul de oameni ce n-au reusit sa voteze la consulat.
Si inauntru si afara se aud scandari "Vrem sa votam!", rareori "Jos Ponta!". Cineva striga "Sa cada Bastilia!". Da, as putea spune ca ambasada a fost o mica bastilie.
Un ardelean incepe sa cante cu o voce de Furdui Iancu versuri improvizate despre votare.
Din interiorul holului vad doi colegi care imi zic ca ei au stat la coada de la consulat de la ora 5 jumate.
Cineva despre ideea guvernantilor sa se interzica dreptul celor din strainatate sa voteze: "Cum sa nu am eu dreptul sa votez pentru viitorul copiilor mei ce-s acasa?"
Presedintele sectiei de votare, un domn bine, discuta des la telefon (cu cei din romania cred).
Se urca pe masa si incearca sa vorbeasca multimii. Vocea ii este slaba, aproape soptita, este probabil ragusit si nu se aude in sala, oamenii nu au rabdare si incep sa vorbeasca peste el. Face apel ca oamenii sa fie rationali, sa il inteleaga ca are si el superiori care i-au spus ca nu se prelungesc votarile. Oamenii incep sa huiduie si ii cer sa nu le fure dreptul la vot, se acuza slaba organizare. In aparare, presedintele spune ca nu a avut personal suficient si ca spera sa se rezolve in viitor. Se aud "Hotii!", "Rusine!" si "Jos Ponta!"
Foarte multi filmeaza, fotografiaza, inregistraza.
Ies afara si langa mine iese la tigara un membru al comisiei. Spune ca el este muncitor pe santier si a fost selectat pentru ca Partidul Ecologist nu avea pe nimeni. Si zice ca nu este remunerat. Este imbracat la costum. Spune ca vina nu este a lor, ei au facut tot ce au putut si ca nu au stat deloc inca de la deschiderea urnelor, nici nu au mancat nimic, doar o cafea si 2 tigari. Spune ca de vina a fost faptul ca membrii comisiei trebuiau sa introduca datele oamenilor, apoi dura si completarea formularului pe proprie raspundere de catre votanti si doar 7 stampile au fost insuficiente.
Ardeleanul ce cantase mai devreme se ridica pe o masa si spune ca in masina afara il asteapta copilul si ca chiar trebuie sa plece. Spune despre bunicul lui care a fost deputat in Marea adunare de la Alba Iulia. "Si sa va fie rusine" arata spre comisie.
Este cerut sa vina ambasadorul care apare in jur de ora 22. Acesta repeta aceleasi discutii, el spune ca nu e responsabilitatea lui, Ambasada doar gazduieste sectia de votare, cere intelegere pentru Presedintele comisiei, spune ca nu are ce face, ei au facut ce au putut si decizia de prelungire o poate da doar BEC.
Cineva istoriseste ca la o biserica ortodoxa din Paris oamenii au fost indemnati sa nu voteze Iohannis pentru ca a vandut copii. Pacat pe sufletul preotilor alora.
Pentru calmarea oamenilor se trimite o hartie semnata de toti membrii comisiei, hartie care, pare-se, a fost trimisa in romania.
Scria ca s-a fortat intrarea sectiei de votare, ca oamenii, sub influenta unor agitatori, scandeaza si cer redeschiderea urnelor. (As fi vrut sa-i fac poza ca o marturie a modului urat cum au fost prezentate lucrurile, dar telefonul mi se descarcase inca de la inceput.)
Cineva imi spune ca si in 2009 au fost probleme cu cozile de asteptare, dar nu asa mari.
Asta imi aduce aminte ca dupa 2004, cand Nastase a pierdut alegerile si din cauza voturilor din strainatate, la urmatoarele alegeri importante au fost luate masuri
Acum, de exemplu in Franta, intre Paris si Bordeaux nu e nici o sectie de votare. pentru alegatorii din Brest, cea mai apropiata sectie de votare e la 600 de km.
Oamenii incep sa se rareasca, spun ca trebuie sa mearga la lucru a doua zi, ca trebuie sa prinda metroul. mai sunt 80-100. acum ar incapea toti in interiorul holului.
Incepe sa ploua, la poarta ambasadei pe langa cei 2 politisti de la inceput au mai aparut inca vreo 3 politisti si 2 scutieri. Incearca sa se adaposteasca de ploaie punandu-se in dreptul portii.
Cu cat numarul oamenilor scade, scad si sperantele ca votul sa se reia, dar oamenii nu vor sa isi abandoneze dreptul.
Ambasadorul incearca sa convinga oamenii sa iasa din cladire. nu are altfel cum sa ii dea afara pentru ca personalul ambasadei are doar 7-8 persoane si politia franceza nu poate intra in interior.
Leaderul ad-hoc al votantilor, (blonduta care venise mai devreme la coada sa ne spuna sa intram in interiorul curtii daca nu ajungem sa votam) spune sa se faca o contestatie semnata de toti cei prezenti. O intreb pe tanara entuziasta ce se spera ca se obtine cu aceasta contestatie, ca doar votul nu o sa se reia. Nu stie sa raspunda. Nu o semnez, petitiile si sesizarile sunt pentru visatori.
Plec pe la 11 si ceva cand mai ramasesera vreo 50 de oameni si cand se vedea ca e doar problema de timp pana se incheie totul.
Mi-era ciuda. Intr-un fel, simteam ca cei buni au pierdut din nou. Ca din nou trupul istovit al celor ce produc a cazut jos sub povara lipitorilor. Lipitori care voteaza egal cu tine cat din painea ta li se cuvine. Dar, in acelasi timp, acum cred ca gloaba se poate ridica, ca are inima de cal de Fat Frumos. Doar putin curaj (adevarat)
P.S. Zice domnu' Ponta: "S-au organizat, deja aveau pancartele pregătite de dimineaţă că o să blocheze, au venit seara, domnul Diaconescu ştie că în diaspora au trimis la 7-8 seara autobuze cu oameni, au blocat secţia şi v-au trimis poze". Cum ar zice Hugo, Le miserable
